Cea de a 6-a extincţie în masă

Scris de **OpHaNiM** 7/3/2011, 04:16

Conform unor experti intervievati de BBC News, se pare ca guvernele mondiale vor da gres in a-si atinge telurile privitoare la combaterea pierderii biodiversitatii pana in 2010. Aproape 200 de tari s-au angajat in aceasta lupta in 2002.

Zece lideri conservatoristi chestionati la Congresul Mondial de Conservare au raspuns in unanimitate ca telul nu va putea fi atins. Toti indicatorii arata ca progresul global se indreapta intr-o directie gresita, in vreme ce multe guverne nici macar nu au inclus prerogativele “misiunii” in legislatia nationala.
Ahmed Djoglaf, secretar executiv al Conventiei Natiunilor Unite in Probleme de Diversitate Biologica, a declarat ca tinta din 2010 putea fi atinsa daca guvernele ar fi actionat de urgenta, dar a conchis ca “toti indicatorii ne spun ca acum este putin probabil ca acest lucru sa se mai intample”.

Publicata saptamana trecuta, Lista Rosie a Speciilor Amenintate cu Dispariatia arata ca intre un sfert si o treime din mamifere sunt in pericol de extinctie. In plus, se pare ca degradarea padurilor din lumea intreaga este mai paguboasa pentru economia mondiala decat curenta criza bancara. Adoptarea unei pozitii de stavilire a degradarii biodiversitatii a fost discutata inca din 1992, in cadrul unui summit tinut la Rio, dar numai 10 ani mai tarziu s-a trecut la fapte si s-a decis ca pana in 2010 sa se realizeze o reducere semnificativa a ratei curente de pierdere biologica la nivel global, regional si national.
Georgina Mace, director al Centrului pentru Populare Biologica de la Imperial College din Londra, a spus ca la nivel mondial nu a existat absolut nicio sansa de aplicare a acestei initiative. “Nu mai exista niciun dubiu referitor la existenta celei de-a sasea mari extinctii din istoria planetei. Deja se intampla, iar singura intrebare care ramane este ce proportii va lua ea”, a adaugat cercetatoarea.

Una din cinci specii de mamifere, pasari, pesti, amfibieni si reptile ale lumii se afla in pericol de extinctie, conform unui nou recensamant faunistic la nivel planetar.

Socantul studiu a conchis ca numarul de vertebrate amenintate cu disparitia este in continua crestere si vinovat se face, intr-o buna masura, omul. Multi cercetatori sunt de parere ca lumea traverseaza o "a sasea extinctie in masa", probabil cea mai daunatoare de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 milioane de ani, si pana astazi.

Raportul a fost realizat in urma participarii guvernelor la intrevederile Natiunilor Unite din Nagoya, Japonia, avand ca subiect de dezbatere amenintarile asupra vietuitoarelor salbatice. Consiliul astfel format a analizat starea a peste 25.000 de specii aflate pe Lista Rosie - o baza de date a animalelor aflate in primejdie creata de respectata Uniune Internationala de Pastrare a Naturii.

Aproximativ 20% dintre vertebratele lumii ar putea disparea, incluzand 25% dintre toate mamiferele, 13% din pasari, 22% dintre reptile si pana la 41% dintre amfibieni. Chiar si 33% dintre pestii "cartilaginosi" - specii precum rechinii si calcanii - si 15% dintre cei ososi sunt amenintati cu extinctia.

Propriu-zis, intre cele mai "perisabile" specii de animale ale lumii se numara ursul polar, ursul panda, linxul iberian, diavolul tasmanian, pisica pescar si foca caspica. Intre speciile romanesti, listate ca animale in pericol de extinctie sunt zimbrul, pelicanul cret, gasca cu gat rosu si aspretele.

Asia de Sud-Est isi pierde in mod special fauna din pricina dezvoltarii explozive a agriculturii, din pricina defrisarilor, a incendierilor de paduri, dar si ca urmare a vanatorii excesive. De asemenea, animalele de aici sunt amenintate si de invazia speciilor straine, provenite din alte parti de lume.

Desi situatia nu arata deloc bine, se estimeaza ca pierderile faunistice ar fi fost cu 20% mai grave in lipsa actiunilor derulate de conservatoristi. Saizeci si patru de specii au inregistrat chiar ameliorari ale situatiei, ca rezultat al eforturilor unor organizatii ecologiste de a le proteja habitatele.

Se estimeaza ca in ultimele decade, populatia mamiferelor de uscat s-a diminuat cu aproximativ un sfert, cea a pestilor marini cu o cincime, iar speciile pisicole de apa dulce au disparut in proportie de pana la 65%.

O echipă de cercetători de la UC Berkley a anunţat că, dacă rata actuală a extincţiilor se menţine, în 300 de ani peste 75% din speciile existente ar putea dispărea.

Extincţia ar fi una similară cu cea petrecută în urmă cu 65 de milioane de ani, când impactul asteroidului Chicxulub a condus la dispariţia dinozaurilor.

"Odată pierdute, speciile nu mai reapar. Durează milioane de ani ca planetă să îşi revină după o extincţie în masă", a explicat Nicholas Matzke, autorul studiului.

Miercuri, autorităţile americane au anunţat extincţia unei subspecii americane de puma, Puma concolor couguar. În istoria recentă, au dispărut specii precum tigrul de Java, pasărea dodo, porumbelul migrator sau leul de mare japonez.

În timpul extincţiilor în masă, 75% din speciile de pe Pământ au dispărut într-o perioadă geologică scurtă, adică între sute de mii de ani şi milioane de ani. De-a lungul istoriei de 540 de milioane de ani a organismelor multicelulare de pe Terra, s-au înregistrat 5 mari astfel de evenimente. Noul studiu arată că, dacă ritmul actual al extincţiilor se menţine, Pământul va trece prin cea de-a şasea extincţie în masă în următorii 300 până la 2000 de ani.

Cercetătorii spun că raportul lor ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru omenire: "Avem timp să rezolvăm această criză. Însă studiul fosilelor ne arată că odată intraţi într-un ritm al dispariţiilor tipic extincţiilor în masă, rezultatele sunt extreme, ireversibile şi impredictibile".

Vestea bună este că rata actuală a dispariţiilor nu este devastatoare. În ultimii 200 de ani, aproximativ 2% din speciile existente au devenit extincte. Însă activitatea umană influenţează din ce în ce mai tare ritmul în care speciile dispar. Poluarea, suprapescuirea, reducerea habitatului şi schimbările climatice sunt câţiva dintre factorii care duc la dispariţia speciilor.

Printre soluţiile oferite de cercetători se numără reducerea dependenţei de combustibilii fosili, semnarea de acorduri ce garantează protejarea habitatelor naturale şi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice. Oamenii de ştiinţă spun că omenirea va acţiona odată ce oamenii vor conştientiza gravitatea problemei, însă avertizează: "majoritatea obstacolelor ce stau în calea rezolvării problemelor nu au legătură cu ştiinţa, cât cu politica".

Cercetătorii spun că dacă nu se iau acum măsuri pentru a inversa efectele dăunătoare ale activităţii umane asupra ecosistemelor, extincţia în masă va avea loc în câteva secole.

Revenirea dintr-un astfel de eveniment, care ar putea omorî peste trei sferturi din toate speciile de pe Pământ, ar putea dura milioane de ani.

În ultimii 540 de milioane de ani au avut loc doar cinci extincţii în masă. Ultima dintre ele, provocată de impactul cu un meteorit în Mexic, în Era Cretacică, a dus la pierderea a 76% din specii, inclusiv dinozaurii.

Un nou studiu asupra populaţiilor de mamifere avertizează că ne apropiem de cea de-a şasea extincţie în masă, de data aceasta fiind din vina oamenilor.

Cercetătorii americani au comparat rata extincţiei din trecut cu viteza dispariţiei mamiferelor din ziua de azi. În ultimii 500 de ani au dispărut cel puţin 80 de specii de mamifere dintr-un total de 5.570.

Rata medie a dispariţiei mamiferelor în trecut era de cel mult două specii la câteva milioane de ani.

Studiul este publicat în revista Nature.

"Se pare că rata dispariţiilor din prezent seamănă cu cea din timpul extincţiilor în masă", a declarat profesorul Anthony Barnosky, de la Universitatea California din Berkeley.

"Dacă speciile ameninţate în prezent chiar dispar, iar această rată continuă, a şasea extincţie în masă ar putea avea loc în 22 de secole", atrage atenţia cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă cred că oamenii cauzează cea de-a şase extincţie în masă prin frgamentarea habitatelor, introducerea speciilor invazive, împrăştierea bolilor, uciderea speciilor şi schimbarea climatului.

Profesorul Barnosky spune însă că nu este prea târziu pentru a preveni pierderea atâtor specii.

"Este foarte important să ne concentrăm asupra conservării speciilor dacă nu vrem să devenim specia a cărei activitate a cauzat o extincţie în masă", a spus profesorul.

Iata si istoria celor 5 extincii in masa din toata istoria Terrei:

Exista foarte putin dubiu in mintile biologilor profesionisti referitor la situatia actuala a planetei Terra. Planeta noastra se confrunta in prezent cu o pierdere atat de mare de specii de animale incat celelalte mari extinctii par mici copii pe langa aceasta. Inca din anul 1993 biologul E.O.Wilson a estimat ca Terra pierde in jur de 30 000 de specii anual. Ceea ce rezulta ca in fiecare ora 3 specii sunt pierdute pentru totdeauna. La aproape 20 de ani de la predictiile lui Wilson multi biologi considera ca numarul speciilor pierdute este mult mai mare. Ei au numit aceasta perioada ‘A 6-a mare extinctie a planetei’.
Pentru a intelege mai bine mecanismul din spatele acestei extinctii globale trebuie mai intai sa facem un scurt rezumat al celorlalte 5 extinctii:
01. Prima Mare Extinctie a avut loc acum aproximativ 440 milioane ani. 60% din toate speciile planetei au disparut. Cauza acestei extinctii se crede a fi o epoca de gheata de lunga durata.
02. A 2-a Mare Extinctie a avut loc acum aproximativ 365 milioane ani. 70% din totalul speciilor au disparut. Cauzele acestei extinctii se cred ca ar fi impactele corpurilor ceresti cu suprafata planetei.
03. A 3-a Mare Extinctie a avut loc acum aproximativ 250 milioane ani. 83% din totalul speciilor au disparut. Cauzele acestei extinctii se cred a fi eruptiile vulcanice de pe platourile siberiene sau de pe cele indiene.
04. A 4-a Mare Extinctie a avut loc acum aproximativ 200 milioane ani. 48% din totalul speciilor au disparut. Cauza acestei extinctii a fost impactul unui asteroid de dimensiuni mari.
05. A 5-a Mare Extinctie a avut loc acum aproximativ 65 milioane ani. 75% din totalul speciilor au disparut. Cauzele acestei extinctii se cred a fi impactul cu un corp ceresc, urmat de eruptiile platoului vulcanic Deccan.
Maine continua seria marilor extinctii cu o explicatie mai detaliata a extinctiei pe care o cauzam.

Conform altui articol,umanitatea va disparea in urma schimbarilor climatice in 1-2 secole.
Dereglarile climatice ar putea face de nelocuit pentru specia umana o jumatate din teritoriul planetei Pamant, ca urmare a cresterii temperaturilor pana la valori imposibile supravietuirii.

Cercetatorii de la Universitatea New South Wales din Australia au dat publicitatii o serie de informatii mai mult decat tulburatoare. Acestia sustin ca incalzirea globala nu se va finaliza in jurul anului 2100, asa cum previzionasera alti confrati de ai lor, ci va continua sa se agraveze, pana in momentul in care Terra va fi un urias desert. Cercetatorii sunt de parere ca efectele incalzirii globale nu se vor diminua dupa anul 2100, moment din care majoritatea previziunilor anticipau o domolire a fenomenului.

Este posibil, sunt de parere acesti specialisti, ca temperaturile unor regiuni ale Terrei sa creasca si cu pana la 12 grade Celsius in numai trei secole de acum, transformand teritoriile multor tari in deserturi. Tot ei cred ca oamenii nu se vor putea adapta si nu vor putea trai in aceste conditii.

Pomparea constanta in atmosfera a gazelor cu efect de sera, la rata actuala, este de natura sa provoace incalziri catastrofale, avertizeaza profesorul Tony McMichael. Din acel punct, ingrijorarile actuale, care vizeaza cresterea nivelului marilor, valurile de caldura si incendiile ocazionale, pierderea biodiversitatii si dificultatiile din agricultura vor parea niste preocupari minore comparativ cu nenorocirea desertificarii unei intregi jumatati a Terrei.

Din nefericire, proiectul ONU de stavilire la nivel mondial a emisiilor de CO2 a dat gres si, sunt de parere specialistii, orice abordare globala privind aceasta chestiune va avea mereu aceeasi soarta. Se doreste, in schimb, folosirea taxelor pe emisiile de carbon in vederea dezvoltarii tehnologiilor capabile sa ne furnizeze energie curata. Este, poate, ultimul lucru bun pe care il mai poate face umanitatea pentru Pamant.

Steven Sherwood, un alt coautor, afirma ca astfel de conditii climatice nu vor fi atinse in acest secol, dar sansele ca temperatura sa nu creasca cu 12 grade C pana in anul 2300 sunt de doar 50%. "Nu prea mai avem ceva in legatura cu climatul pentru urmatoarele decade. Sansa noastra, singura de altfel, este aceea de a face ceva pentru generatiile care ne vor urma", a concluzionat acesta.

Ar trebui sa ne ingrijoram?Ce ar trebui sa facem ca sa nu disparem ca trilobitii si dinozaurii?