Mistere in Muntii Neamtului

Scris de **OpHaNiM** 7/3/2011, 06:01

Descoperirile
uimitoare facute de un profesor in Muntii Nemtului au avut darul sa stârneasca
largi controverse in rândul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei,
transformând-o intr-un tinut al misterelor greu de elucidat. Aici, au fost
gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme care s-ar putea dovedi a fi
forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici a fost
descoperita o ciudata structura megalitica, inscriptionata cu un amestec de
litere glagolitice, caracetere paleoslavone si simboluri necunoscute. In cazul
in care ar fi descifrat, textul ar putea oferi informatii despre viata si
cultura celor care au trait pe aceste locuri cu mai bine de o mie de ani in
urma. Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international.
Locuieste in Farcasa si este profesor de stiinte socio-umane, la liceul din
Borca. In palmaresul descoperirilor sale sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial
al lui Stefan cel Mare, sigilliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil
Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail
Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia
pe globul pamântesc. Pe teritoriul comunei Farcasa, in situl arheologic deschis
la poalele Ceahlaului, in punctul denumit Vadu Rau, profesorul a gasit nu mai
putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate
-imagini reprezentând forme primitive de scriere ale populatiei din perioada
neolitica. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au
dovedit a data din perioada anilor 5.500 inainte de Hristos si sunt identice,
ca forma si mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer. Deosebirea este insa
aceea ca tablitele sumeriene, considerate actualmente a constitui prima forma
de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decât
cele descoperite la Farcasa. „Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil,
faptul ca primele scrieri din lume au aparut la noi si nu in alta parte a
globului pamântesc”, a afirmat istoricul Ionita. El a mai spus ca va face toate
demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international.

Piatra misterioasa de pe Valea Bistritei
Cercetarile profesorului Ionita in Muntii Neamtului au dus, recent, la
descoperirea unei pietre imense, inscriptionata cu un amestec de simboluri
misterioase si de litere apartinând unui alfabet vechi de peste o mie de ani.
„Descoperirea a fost facuta pe Valea Bistritei, respectiv in zona unei
trecatori de pe masivul Goia. Piatra este incizata cu o scriere care se
deruleaza pe registre semicirculare, iar simbolurile, precum si literele care
apartin alfabetului glagolitic si, partial, celui slavon vechi, au dimensiuni
de 10-15 centimetri”, a relatat profesorul Ionita. Scrierea glagolitica a
aparut in secolul al IX-lea (dupa unele opinii chiar cu mult inainte de aceasta
data) si este constituita dintr-un amestec de litere grecesti si arabe.
Alfabetul glagolitic a fost folosit in anii 800 de fratii Chiril si Metodiu,
care l-au adaptat limbii slavone transformându-l in cunoscutul alfabet chirilic
pe care l-au utilizat, mai apoi, pentru a traduce Scriptura si Liturghia din
limbile greaca si latina. In anul 1717, tarul Petru cel Mare, aflat in vizita
la catedrala din Rheims, a descoperit un fapt uimitor: regii Frantei erau
incoronati, de sute de ani, depunând juramântul pe o Evanghelie scrisa partial
in limbaj glagolitic, mostenita de la primul rege francez crestinat, Clovis.
Tarul Petru a descifrat cu usurinta textele scrise intr-o limba asemanatoare
celei slavone. In cazul pietrei descoperite in Muntii Neamtului, lucrurile sunt
insa mai complicate, fiindca literele glagolitice sunt insotite de simboluri
misterioase, formând mesaje de sine statatoare. In opinia profesorului Ionita,
acest fapt ar putea fi explicat prin aceea ca, in urma cu peste o mie de ani,
locuitorii acestor tinuturi au incercat sa imbine alfabetul glagolitic care
tocmai se raspândea, cu propria lor forma de exprimare scrisa, datând din
vremea geto-dacilor. O desoperire asemanatoare a mai fost facuta, pe teritoriul
tarii noastre, doar la Basarabi, in judetul Constanta, unde a fost scos la
lumina un complex rupestru sapat intr-un masiv muntos de creta. In lume, se mai
pastreaza de asemenea sapte manuscrise glagolitice, adevarate opere de arta in
opinia profesorului Ionita, printre acestea numarându-se cele de la Vatican,
Athos si Sinai. Dat fiind faptul ca scrierea glagolitica a fost folosita in
exclusivitate doar pentru textele si mesajele cu caracter religios, piatra
descoperita pe Valea Bistritei ar putea reprezenta fie un monument funerar al
vreunui conducator, fie un altar de inchinaciune al crestinilor timpurii de pe
meleagurile noastre. „Facem in continuare cercetari in zona si mai ales ne
straduim sa descifram textul sapat in piatra, fiindca descifrarea acestor
grupuri de litere ce contin un mesaj evident, ar putea elucida aspecte inedite
cu privire la istoria veche a României”, a spus Dumitru Ionita.

Monumentul, dinamitat de cautatorii de comori
Vestigiul cu inscriptii glagolitice, datând dupa primele estimari ale
profesorului Ionita cel putin din secolele IX-X, nu a scapat insa
manifestarilor barbare ale oamenilor timpurilor noastre. Dupa ce au aflat de
descoperire, câtiva localnici au dinamitat pur si simplu blocul de piatra, in
speranta ca sub ea vor gasi ingropate comori. Nu au gasit nimic, insa au reusit
sa distruga partial piatra inscriptionata, dislocând-o si spargând-o in trei
blocuri distincte. Din nefericire, autoritatile nu au luat nicio masura vis a
vis de actul de barbarie comis. Din fericire, insa, inscriptiile misterioase
s-au pastrat in marea lor majoritate si asteapta sa fie descifrate.