AcasaCăutare
Ultimele subiecte
» Vaţa pe Pământ este de origine extraterestră! În trecut, Pământul s-a ciocnit cu o planetă.Scris de OpHaNiM 11/9/2016, 10:07
» XXX
Scris de OpHaNiM 6/7/2016, 00:01
» Ştiaţi că… asigurările au fost inventate de babilonieni acum 5.000 de ani?
Scris de OpHaNiM 8/7/2015, 23:52
» Fabulosul templu de aur de la Cuzco… Cine l-a construit? Cumva vechea civilizaţie inteligentă a Atlantidei?
Scris de OpHaNiM 8/7/2015, 23:49
» O gaură neagră “flămândă” se trezeşte după 26 de ani şi îşi devorează steaua-companion din apropiere!
Scris de OpHaNiM 7/7/2015, 00:52
Like
Ordinul Cavalerilor de Malta
Site De Mistere Secrete Spiritualitate Paranormal Conspirații Stiință Cultură Religie :: ⇨ Conspiratii
Pagina 1 din 1
Ordinul Cavalerilor de Malta
Scris de OpHaNiM 4/3/2011, 20:46
În timpul
Cruciadelor, alături de Templieri acţiona la Ierusalim şi un alt Ordin
militaro-călugăresc: „Ospitalierii” sau „Ioaniţii”, cei care astăzi sunt
cunoscuţi sub numele de Cavaleri de Malta. Dacă în ceea ce îi priveşte
pe Templieri, Ordinul s-a împrăştiat după ce Jacques de Molay a fost ars
pe rug pe 18 martie 1314, Ioaniţii şi-au continuat activitatea, foarte
asemănătoare cu cea a Templierilor, până în zilele noastre. Principiile
şi acţiunile lor îi demască drept una din cele mai puternice grupări
oculte supra-naţionale care acţionează în spatele scenei politice şi
financiare mondiale.
Scurtă incursiune în istorie
Istoria cavalerilor de Malta începe în anul 1048, când un grup de
negustori din republica italiană Amalfi a cerut permisiunea să
construiască la Ierusalim o biserică, o mânăstire şi un spital care să
ofere asistenţă pelerinilor. În anul 1113, comunitatea monastică ce s-a
dezvoltat în jurul spitalului a fost recunoscută printr-o Bulă papală şi
a primit privilegiul de a-şi alege conducătorii independent de orice
autoritate laică sau religioasă. Cunoscuţi până atunci ca şi
„Ospitalieri” (de unde şi numele de spital din zilele noastre), din
acest moment încep să se numească „Ordinul Sfântului Ioan de Ierusalim”.
Cei care îl alcătuiesc sunt militari şi călugări totodată (o combinaţie
extrem de dubioasă ţinând cont de principiile divine ale non
violenţei), de origine nobilă şi depun un triplu jurământ de sărăcie,
castitate şi supunere. Vorbim deci de un grup militaro-religios care se
bucură de o serie de privilegii: pot purta arme şi mai ales pot circula
liber (fără a avea nevoie de permise de liberă trecere sau alte
aprobări). În plus, prin Bula papală din 1113 sunt total independenţi de
orice autoritate statală, constituind ceea ce în termeni moderni s-ar
numi o structură supra-naţională. Cu timpul au devenit şi o forţă
militară terestră şi navală foarte importantă.
Cavalerii provin
din toate ţările Europei. Şi astăzi în Malta, le sunt arătate turiştilor
opt capele dedicate diferitelor limbi ale Ordinului: franceză,
italiană, engleză, spaniolă, germană şi diverse dialecte ale acestora.
Existau sedii diferite pentru fiecare limbă, care erau numite „auberge”,
un fel de hanuri sau palate în care cavalerii provenind de pe aceeaşi
filieră locuiau împreună. Structura aceasta o întâlnim astăzi şi în
trupele NATO, cu care cavalerii au multe lucruri în comun. Simbolismul
lui opt apare atât în Crucea de Malta cât şi în simbolul NATO. La fel
cum NATO a fost constituit ca o forţă militară de apărare a păcii, şi
acest Ordin este alcătuit din „cavalerii ai păcii”.
În anul
1291, după pierderea ultimului bastion creştin de la Acra, cavalerii se
refugiază în Cipru. Izgoniţi şi de acolo, ajung în insula Rhodos unde
rămân timp de 200 de ani şi pun bazele unei importante forţe navale în
zona mediteraneană, care atacă frecvent teritoriile turceşti, siriene şi
egiptene. Jafurile şi distrugerile provocate îl fac pe sultanul
Soleiman magnificul să atace Rhodosul în anul 1522. Cavalerii rezistă
eroic timp de 6 luni după care sunt înfrânţi, iar supravieţuitorii sunt
obligaţi să părăsească insula. Rătăcesc timp de şapte ani prin diverse
ţări şi în 1530 împăratul Carol Quintul, cu aprobarea papei Celement
al-VII-lea, le oferă insula Malta. Cu această ocazie se stabileşte ca
Ordinul să rămână neutru în caz de război între naţiunile creştine. Când
în 1798 Napoleon Bonaparte ocupă Malta, cavalerii sunt constrânşi să
abandoneze insula şi se împrăştie în toate ţările Europei. De-abia în
1834 Ordinul se stabileşte în mod definitiv la Roma, unde deţine şi
astăzi Villa Malta şi Palatul Malta, ambele teritorii malteze în statul
italian.
Puţini, dar plasaţi în poziţii cheie
Conform propriilor statistici, Ordinul de Malta numără astăzi 12.500 de
„cavaleri”, cărora li se alătură 80.000 de voluntari. Nu vă imaginaţi
cumva că în cazul lor a îndrăznit cineva să considere voluntariatul ca
fiind trafic de fiinţe umane sau exploatare. De pe un site de prezentare
al Ordinului, aflăm chiar că există doar 38 de „cavaleri” de Malta în
adevăratul sens al cuvântului. Mai precis, doar 38 dintre ei au depus ca
şi în vechime cele trei jurăminte: de castitate, de sărăcie şi de
supunere. Restul sunt persoane aflate foarte departe de aceste valori
şi, desigur, serios implicate în politică sau afaceri. Despre aceştia
trebuie spus faptul că ei nu depun decât jurământul de obedienţă totală
faţă de Ordin. Ţinând cont de poziţiile de putere pe care ei le ocupă în
societate, un astfel de jurământ îi transformă în instrumente ale unor
interese străine de cele ale popoarelor sau statelor pe care ar trebui
să le reprezinte.
Pe lângă faptul că timp de secole au
reprezentat o importantă forţă armată terestră şi navală, Cavalerii de
Malta au rămas până în zilele noastre o importantă putere ocultă
financiară şi politică. Majoritatea membrilor sunt de origine nobilă,
iar printre condiţiile primirii în Ordin se află aceea de a deţine o
poziţie socială, titluri şi o avere importantă. Această condiţie, oricât
ar părea de bizară este cheia puterii financiare a cavalerilor. De
altfel, în vechime, averile nobililor ce se înrolau ca şi cavaleri de
Malta reveneau la moartea acestora Ordinului.
Încă de la început
Ioaniţii s-au constituit ca o organizaţie şi forţă militară
supra-naţională, şi aşa au rămas şi până astăzi. Îi regăsim acum peste
tot, dar mai ales în Consiliul pentru Relaţii Externe al SUA (CFR în
limba engleză), CIA, FBI, NATO, Bilderberg, Comisia Trilaterală. Toţi
„Cavalerii de Malta” deţin funcţii politice care le conferă imunitate
diplomatică. Astfel ei au acoperire pentru foarte multe din activităţile
ilegale în care sunt implicaţi şi se pot sustrage în caz de nevoie
cercetării autorităţilor.
Strânse legături cu francmasoneria
Într-o
planşă ce reproduce structura francmasoneriei, regăsim la nivelul
Ritului de York Cavalerii de Malta şi binecunoscutul lor simbol printre
gradele cele mai înalte. Mai ales, Loja Propaganda Due (P2) din Italia a
avut strânse legături cu ei.
În cartea „Cavalerii
întunericului”, François Hervet scrie: „în decembrie 1969 a avut loc o
întâlnire secretă în biroul contelui Umberto Ortolani, ambasadorul
cavalerilor de Malta în Uruguay, la care au participat mai multe capete
ale lojei P2: Licio Gelli, Roberto Calvi, Michele Sidona, toţi implicaţi
în omorârea Papei Ioan Paul I şi în masive fraude bancare.”
Istoricul
militar român Mihai Dogaru afirma într-o emisiune TV în 2006:
„Cavalerii de la Malta reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale
„Ordinului Cuceritorilor” (societate francmasonică în care sunt admişi
doar cei care au deja un anumit grad de iniţiere ocultă). Ei au o
Constituţie proprie şi au jurat să depună toate eforturile în scopul
stabilirii Noii Ordini Mondiale.”
Cavalerii de Malta sunt cei
care au pus bazele CIA. Allen Dulles şi Bill Donovan, primii directori
ai CIA, numiţi chiar „taţii” acestui serviciu de informaţii, erau
cavaleri de Malta. La fel stau lucrurile şi cu urmaşii lor: Wiliam
Casey, directorul CIA în timpul guvernării Reagen şi John Mc Cone,
directorul din timpul guvernării Kennedy.
Mulţi membrii notabili din armata SUA sunt cavaleri de Malta:
Alexander Haig
– secretar de stat în timpul preşedintelui Ronald Reagan, şeful
personalului de la Casa Albă în timpul guvernărilor Nixon şi Ford. Între
1974 şi 1979 el a fost comandatul forţelor SUA şi NATO în Europa, şi a
jucat un rol important în sângeroasele războaie din Vietnam şi Corea.
William Westmoreland – general american care a comandat operaţiunile militare în războiul din Vietnam.
Charles A. Willoughby
– pe numele real Adolf Tscheppe Weidenbach, fost nazist, general în
armata SUA şi şeful spionajului în timpul războiului din Corea.
Pe lista cavalerilor de Malta se află şi: Tony Blair – fostul premier al Marii Britanii, David Rockefeller – mare magnat, filantrop şi un personaj cheie în tot ceea ce înseamnă conspiraţii, J. Edgar Hoover – fost director al FBI, Giscard d’Estaing – fost preşedinte al Franţei, Juan Carlos – rege al Spaniei, George H.W. Bush – fost preşedinte al SUA şi cântăreţul Frank Sinatra.
Mână în mână cu naziştii
Pe
lângă zona mediteraneană şi Africa, principala sfera de influenţă a
cavalerilor de Malta se află în America Latină. Dictatorul Augusto
Pinochet (preşedinte al statului Chile până în 1990) şi Juan Peron (ales
de trei ori preşedinte al Argentinei şi implicat în adăpostirea unor
criminali de război nazişti pe teritoriul acestei ţări) erau şi ei
cavaleri de Malta.
O serie de nazişti, unii dintre ei declaraţi criminali de război au fost cavaleri de Malta:
Reinhard Gehlen
– general nazist, şef al serviciilor de spionaj din Germania până în
1968, recrutat apoi de SUA pentru a coordona acţiunile de spionaj din
timpul războiului rece în Uniunea Sovietică. După război a primit cea
mai înaltă decoraţie a Ordinului Marea Cruce de Merit.
Heinrich Himmler – nazist bine cunoscut şi criminal de război, comandant al trupelor SS şi al Gestapoului.
Kurt Waldheim
– membru al Wehrmacht-ului (Înaltul comandament al forţelor armate
naziste) în timpul celui de-al doilea război mondial, devenit secretar
general al Naţiunilor Unite din 1972 până în 1981 şi preşedinte al
Austriei.
Franz von Papen – nobil german,
cancelar al Germaniei în 1932, ofiţer nazist şi unul dintre personajele
cheie care au acţionat în culise făcând posibilă venirea lui Hitler la
putere.
Fritz Thyssen – om de afaceri nazist care l-a susţinut financiar pe Hitler.
Pe
lângă toţi aceşti nazişti cavaleri de Malta, Ordinul a fost implicat
direct în ceea ce s-a numit „Rat Line” – operaţiunea de scoaterea din
Europa a naziştilor de rang înalt şi a oamenilor de ştiinţă care activau
în lagărele de concentrare naziste. Mulţi dintre ei au ajuns în America
Latină, una din zonele controlate de Cavalerii de Malta, datorită
privilegiilor pe care membrii acestui Ordin le au. Ne referim cu
precădere la libera lor circulaţie. Practic, Cavalerii de Malta le-au
pus la dispoziţie acestor criminali de război paşapoarte diplomatice
false.
Penny Lernoux scrie în cartea sa „People of God”: „După
război, baronul Luigi Parrilli, aristocrat italian şi cavaler de Malta a
început negocierile secrete dintre dintre liderii SS şi şeful CIA,
Allen Dulles. Allen Dulles şi cel care l-a succedat, John Fosters
lucraseră împreună, înainte de a ajunge directori ai CIA, în conducerea
companiei lui Rockeffeler, Standard Oil. Cu acest prilej ei stabiliseră
strânse relaţii cu I. G. Farben, fabrica ce producea gazolină pentru
maşinile de răboi naziste, dar şi substanţa Zyklon B utilizată în
lagărele de concentrare (această ramură a I. G. Farben a devenit
ulterior renumita fabrică de medicamente Bayer). Jurnalistul de război
George Seldes a publicat câteva aticole în presa vremii despre acest
subiect, şi rezultatul a fost că au încercat să îl omoare de mai multe
ori, iar în final niciun ziar nu a mai vrut să îi mai publice
articolele.”
Cruciadelor, alături de Templieri acţiona la Ierusalim şi un alt Ordin
militaro-călugăresc: „Ospitalierii” sau „Ioaniţii”, cei care astăzi sunt
cunoscuţi sub numele de Cavaleri de Malta. Dacă în ceea ce îi priveşte
pe Templieri, Ordinul s-a împrăştiat după ce Jacques de Molay a fost ars
pe rug pe 18 martie 1314, Ioaniţii şi-au continuat activitatea, foarte
asemănătoare cu cea a Templierilor, până în zilele noastre. Principiile
şi acţiunile lor îi demască drept una din cele mai puternice grupări
oculte supra-naţionale care acţionează în spatele scenei politice şi
financiare mondiale.
Scurtă incursiune în istorie
Istoria cavalerilor de Malta începe în anul 1048, când un grup de
negustori din republica italiană Amalfi a cerut permisiunea să
construiască la Ierusalim o biserică, o mânăstire şi un spital care să
ofere asistenţă pelerinilor. În anul 1113, comunitatea monastică ce s-a
dezvoltat în jurul spitalului a fost recunoscută printr-o Bulă papală şi
a primit privilegiul de a-şi alege conducătorii independent de orice
autoritate laică sau religioasă. Cunoscuţi până atunci ca şi
„Ospitalieri” (de unde şi numele de spital din zilele noastre), din
acest moment încep să se numească „Ordinul Sfântului Ioan de Ierusalim”.
Cei care îl alcătuiesc sunt militari şi călugări totodată (o combinaţie
extrem de dubioasă ţinând cont de principiile divine ale non
violenţei), de origine nobilă şi depun un triplu jurământ de sărăcie,
castitate şi supunere. Vorbim deci de un grup militaro-religios care se
bucură de o serie de privilegii: pot purta arme şi mai ales pot circula
liber (fără a avea nevoie de permise de liberă trecere sau alte
aprobări). În plus, prin Bula papală din 1113 sunt total independenţi de
orice autoritate statală, constituind ceea ce în termeni moderni s-ar
numi o structură supra-naţională. Cu timpul au devenit şi o forţă
militară terestră şi navală foarte importantă.
Cavalerii provin
din toate ţările Europei. Şi astăzi în Malta, le sunt arătate turiştilor
opt capele dedicate diferitelor limbi ale Ordinului: franceză,
italiană, engleză, spaniolă, germană şi diverse dialecte ale acestora.
Existau sedii diferite pentru fiecare limbă, care erau numite „auberge”,
un fel de hanuri sau palate în care cavalerii provenind de pe aceeaşi
filieră locuiau împreună. Structura aceasta o întâlnim astăzi şi în
trupele NATO, cu care cavalerii au multe lucruri în comun. Simbolismul
lui opt apare atât în Crucea de Malta cât şi în simbolul NATO. La fel
cum NATO a fost constituit ca o forţă militară de apărare a păcii, şi
acest Ordin este alcătuit din „cavalerii ai păcii”.
În anul
1291, după pierderea ultimului bastion creştin de la Acra, cavalerii se
refugiază în Cipru. Izgoniţi şi de acolo, ajung în insula Rhodos unde
rămân timp de 200 de ani şi pun bazele unei importante forţe navale în
zona mediteraneană, care atacă frecvent teritoriile turceşti, siriene şi
egiptene. Jafurile şi distrugerile provocate îl fac pe sultanul
Soleiman magnificul să atace Rhodosul în anul 1522. Cavalerii rezistă
eroic timp de 6 luni după care sunt înfrânţi, iar supravieţuitorii sunt
obligaţi să părăsească insula. Rătăcesc timp de şapte ani prin diverse
ţări şi în 1530 împăratul Carol Quintul, cu aprobarea papei Celement
al-VII-lea, le oferă insula Malta. Cu această ocazie se stabileşte ca
Ordinul să rămână neutru în caz de război între naţiunile creştine. Când
în 1798 Napoleon Bonaparte ocupă Malta, cavalerii sunt constrânşi să
abandoneze insula şi se împrăştie în toate ţările Europei. De-abia în
1834 Ordinul se stabileşte în mod definitiv la Roma, unde deţine şi
astăzi Villa Malta şi Palatul Malta, ambele teritorii malteze în statul
italian.
Puţini, dar plasaţi în poziţii cheie
Conform propriilor statistici, Ordinul de Malta numără astăzi 12.500 de
„cavaleri”, cărora li se alătură 80.000 de voluntari. Nu vă imaginaţi
cumva că în cazul lor a îndrăznit cineva să considere voluntariatul ca
fiind trafic de fiinţe umane sau exploatare. De pe un site de prezentare
al Ordinului, aflăm chiar că există doar 38 de „cavaleri” de Malta în
adevăratul sens al cuvântului. Mai precis, doar 38 dintre ei au depus ca
şi în vechime cele trei jurăminte: de castitate, de sărăcie şi de
supunere. Restul sunt persoane aflate foarte departe de aceste valori
şi, desigur, serios implicate în politică sau afaceri. Despre aceştia
trebuie spus faptul că ei nu depun decât jurământul de obedienţă totală
faţă de Ordin. Ţinând cont de poziţiile de putere pe care ei le ocupă în
societate, un astfel de jurământ îi transformă în instrumente ale unor
interese străine de cele ale popoarelor sau statelor pe care ar trebui
să le reprezinte.
Pe lângă faptul că timp de secole au
reprezentat o importantă forţă armată terestră şi navală, Cavalerii de
Malta au rămas până în zilele noastre o importantă putere ocultă
financiară şi politică. Majoritatea membrilor sunt de origine nobilă,
iar printre condiţiile primirii în Ordin se află aceea de a deţine o
poziţie socială, titluri şi o avere importantă. Această condiţie, oricât
ar părea de bizară este cheia puterii financiare a cavalerilor. De
altfel, în vechime, averile nobililor ce se înrolau ca şi cavaleri de
Malta reveneau la moartea acestora Ordinului.
Încă de la început
Ioaniţii s-au constituit ca o organizaţie şi forţă militară
supra-naţională, şi aşa au rămas şi până astăzi. Îi regăsim acum peste
tot, dar mai ales în Consiliul pentru Relaţii Externe al SUA (CFR în
limba engleză), CIA, FBI, NATO, Bilderberg, Comisia Trilaterală. Toţi
„Cavalerii de Malta” deţin funcţii politice care le conferă imunitate
diplomatică. Astfel ei au acoperire pentru foarte multe din activităţile
ilegale în care sunt implicaţi şi se pot sustrage în caz de nevoie
cercetării autorităţilor.
Strânse legături cu francmasoneria
Într-o
planşă ce reproduce structura francmasoneriei, regăsim la nivelul
Ritului de York Cavalerii de Malta şi binecunoscutul lor simbol printre
gradele cele mai înalte. Mai ales, Loja Propaganda Due (P2) din Italia a
avut strânse legături cu ei.
În cartea „Cavalerii
întunericului”, François Hervet scrie: „în decembrie 1969 a avut loc o
întâlnire secretă în biroul contelui Umberto Ortolani, ambasadorul
cavalerilor de Malta în Uruguay, la care au participat mai multe capete
ale lojei P2: Licio Gelli, Roberto Calvi, Michele Sidona, toţi implicaţi
în omorârea Papei Ioan Paul I şi în masive fraude bancare.”
Istoricul
militar român Mihai Dogaru afirma într-o emisiune TV în 2006:
„Cavalerii de la Malta reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale
„Ordinului Cuceritorilor” (societate francmasonică în care sunt admişi
doar cei care au deja un anumit grad de iniţiere ocultă). Ei au o
Constituţie proprie şi au jurat să depună toate eforturile în scopul
stabilirii Noii Ordini Mondiale.”
Cavalerii de Malta sunt cei
care au pus bazele CIA. Allen Dulles şi Bill Donovan, primii directori
ai CIA, numiţi chiar „taţii” acestui serviciu de informaţii, erau
cavaleri de Malta. La fel stau lucrurile şi cu urmaşii lor: Wiliam
Casey, directorul CIA în timpul guvernării Reagen şi John Mc Cone,
directorul din timpul guvernării Kennedy.
Mulţi membrii notabili din armata SUA sunt cavaleri de Malta:
Alexander Haig
– secretar de stat în timpul preşedintelui Ronald Reagan, şeful
personalului de la Casa Albă în timpul guvernărilor Nixon şi Ford. Între
1974 şi 1979 el a fost comandatul forţelor SUA şi NATO în Europa, şi a
jucat un rol important în sângeroasele războaie din Vietnam şi Corea.
William Westmoreland – general american care a comandat operaţiunile militare în războiul din Vietnam.
Charles A. Willoughby
– pe numele real Adolf Tscheppe Weidenbach, fost nazist, general în
armata SUA şi şeful spionajului în timpul războiului din Corea.
Pe lista cavalerilor de Malta se află şi: Tony Blair – fostul premier al Marii Britanii, David Rockefeller – mare magnat, filantrop şi un personaj cheie în tot ceea ce înseamnă conspiraţii, J. Edgar Hoover – fost director al FBI, Giscard d’Estaing – fost preşedinte al Franţei, Juan Carlos – rege al Spaniei, George H.W. Bush – fost preşedinte al SUA şi cântăreţul Frank Sinatra.
Mână în mână cu naziştii
Pe
lângă zona mediteraneană şi Africa, principala sfera de influenţă a
cavalerilor de Malta se află în America Latină. Dictatorul Augusto
Pinochet (preşedinte al statului Chile până în 1990) şi Juan Peron (ales
de trei ori preşedinte al Argentinei şi implicat în adăpostirea unor
criminali de război nazişti pe teritoriul acestei ţări) erau şi ei
cavaleri de Malta.
O serie de nazişti, unii dintre ei declaraţi criminali de război au fost cavaleri de Malta:
Reinhard Gehlen
– general nazist, şef al serviciilor de spionaj din Germania până în
1968, recrutat apoi de SUA pentru a coordona acţiunile de spionaj din
timpul războiului rece în Uniunea Sovietică. După război a primit cea
mai înaltă decoraţie a Ordinului Marea Cruce de Merit.
Heinrich Himmler – nazist bine cunoscut şi criminal de război, comandant al trupelor SS şi al Gestapoului.
Kurt Waldheim
– membru al Wehrmacht-ului (Înaltul comandament al forţelor armate
naziste) în timpul celui de-al doilea război mondial, devenit secretar
general al Naţiunilor Unite din 1972 până în 1981 şi preşedinte al
Austriei.
Franz von Papen – nobil german,
cancelar al Germaniei în 1932, ofiţer nazist şi unul dintre personajele
cheie care au acţionat în culise făcând posibilă venirea lui Hitler la
putere.
Fritz Thyssen – om de afaceri nazist care l-a susţinut financiar pe Hitler.
Pe
lângă toţi aceşti nazişti cavaleri de Malta, Ordinul a fost implicat
direct în ceea ce s-a numit „Rat Line” – operaţiunea de scoaterea din
Europa a naziştilor de rang înalt şi a oamenilor de ştiinţă care activau
în lagărele de concentrare naziste. Mulţi dintre ei au ajuns în America
Latină, una din zonele controlate de Cavalerii de Malta, datorită
privilegiilor pe care membrii acestui Ordin le au. Ne referim cu
precădere la libera lor circulaţie. Practic, Cavalerii de Malta le-au
pus la dispoziţie acestor criminali de război paşapoarte diplomatice
false.
Penny Lernoux scrie în cartea sa „People of God”: „După
război, baronul Luigi Parrilli, aristocrat italian şi cavaler de Malta a
început negocierile secrete dintre dintre liderii SS şi şeful CIA,
Allen Dulles. Allen Dulles şi cel care l-a succedat, John Fosters
lucraseră împreună, înainte de a ajunge directori ai CIA, în conducerea
companiei lui Rockeffeler, Standard Oil. Cu acest prilej ei stabiliseră
strânse relaţii cu I. G. Farben, fabrica ce producea gazolină pentru
maşinile de răboi naziste, dar şi substanţa Zyklon B utilizată în
lagărele de concentrare (această ramură a I. G. Farben a devenit
ulterior renumita fabrică de medicamente Bayer). Jurnalistul de război
George Seldes a publicat câteva aticole în presa vremii despre acest
subiect, şi rezultatul a fost că au încercat să îl omoare de mai multe
ori, iar în final niciun ziar nu a mai vrut să îi mai publice
articolele.”
OpHaNiM
- Mesaje : 560
Reputatie : 6954
Subiecte similare» Ordinul Cavalerilor Teutoni
» Ordinul Templierilor
» Ordinul lui George Bush Jr. pt Distrugerea Tablitelor Summeriene
» Ordinul Templierilor
» Ordinul lui George Bush Jr. pt Distrugerea Tablitelor Summeriene
Site De Mistere Secrete Spiritualitate Paranormal Conspirații Stiință Cultură Religie :: ⇨ Conspiratii
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum